Taijiquan era in trecut o arta martiala extrem de eficienta in lupta. Astazi, asta e doar o amintire. Cum s-a ajuns aici?
La aparitie, Taijiquan era o arta martiala, deci avea ca scop unic sau macar ca scop principal lupta. In prezent, a ajuns sa fie practicat doar pentru sanatate sau in scop competitional. Din aceasta cauza, tehnicile au suferit multe modificari, denaturindu-se mult si devenind inaplicabile.
Pe de o parte, cei care practicau Taijiquan pentru sanatate s-au concentrat doar pe efectele benefice asupra sanatatii si nu au fost exigenti cu modul de executie al tehnicilor, considerand ca nu e foarte important, si nici cu aplicabilitatea martiala a acestora. Astfel, tehnicile s-au degradat foarte mult, ajungind sa fie foarte diferite de formele vechi, initiale, martiale, ale acestora. Din nefericire pentru ei, in acest fel nu numai ca a disparut eficienta in lupta a acestor tehnici, dar a scazut in acelasi timp si efectul benefic pentru sanatate, ceva ceea ce ei probabil nici nu realizeaza inca.
Pe de alta parte, cei care s-au concentrat pe aspectul competitional al Taijiquan au gresit exact de natura opusa. Acestia au modificat tehnicile incit sa arate cit mai frumos, introducind diverse inflorituri care arata bine la privire si care fac taolu-ul sa arate mai frumos. Astfel, iar s-au indepartat de forma veche a tehnicilor si de aplicabilitatea lor in lupta.
Pe linga asta s-a adaugat si faptul ca nici cei care practicau pentru sanatate, nici cei care practicau pentru frumusetea taolu-ului nu au fost interesati de aplicabilitatea in lupta, si nu au participat in competitii gen lupta, contact sau non-contact. A mai contribuit mult si faptul ca fiind o arta martiala interna, era mult mai dificil de invatat. Asa s-a ajuns de la o arta martiala eficienta la baletul care se face azi.
Astazi mai exista in lume doar citeva scoli in care se mai practica varianta veche, traditionala a Taijiquan ca arta martiala. Intr-o asemenea scoala, procesul de invatare este mult mai lung si mai anevoios, deoarece se invata varianta martiala a tehnicii si nu varianta de balet a acesteia. Taijiquan-ul in trecut nu era frumos, ci era eficient, pentru ca in acea vreme, inainte de introducerea armelor de foc in Asia, artele martiale inca se foloseau in lupta. O scoala in care Taijiquan mai este inca arta martiala si nu altceva este usor de recunoscut prin faptul ca toate, si insist, absolut toate tehnicile sint aplicabile (si in plus aceste tehnici arata mai urat, nu mai sint la fel de frumoase ca in celelalte scoli). Daca instructorul sau profesorul nu e in stare sa aplice tehnica pe care o preda, desi tehnica respectiva arat foarte frumos, mai bine fugiti!
Si ca o paranteza, Lao Jia din stilul Chen nu este o scoala de Taijiquan ca arta martiala (asta legat de discutia pe care am avut-o cu cineva), in ciuda numelui (care in traducere inseamna vechea scoala sau vechea familie). Fac din pacate tot Taijiquan foarte "modern". Si asta o spun in cunostiinta de cauza, fiind deocamdata singurul roman care a trecut prin scolile lor din Chenjiagou si din Zhengzhou si i-a vazut de ce sint in stare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu